Studiu Reveal: Eficiența anunțurilor de vânzare și închiriere de pe site-urile de imobiliare

  • Capitala se află în topul contactărilor privind serviciile imobiliare.
  • Un anunț postat pe un site de servicii imobiliare beneficiază, în medie, de 20 de contactări din partea utilizatorilor în intervalul a două săptămâni.
  • Din totalul contactărilor, vânzările însumează două treimi, în timp ce închirierile generează doar o treime din total.
  • OLX și Storia.ro reprezintă 50% din totalul contactărilor realizate pe piața imobiliarelor.

Apartamentele cu două camere se află în topul căutărilor utilizatorilor, în timp ce un anunț postat pe un site de servicii imobiliare beneficiază, în medie, de 20 de contactări  în intervalul a două săptămâni, potrivit unui studiu realizat de către Reveal Marketing Research, care a analizat eficiența anunțurilor de vânzare și închiriere de pe site-urile de imobiliare.

20708039_1538341976186877_5310926456886688182_n (1)

În top se află Bucureștiul, unde fiecare anunț generează aproximativ 26 de contactări din partea utilizatorilor. La polul opus se află Moldova, care este cea mai puțin dinamică regiune. Din totalul contactărilor, apartamentele puse la vânzare însumează două treimi, în timp ce închirierile generează doar o treime din total.

OLX și Storia.ro generează împreună 50% din totalul contactărilor realizate de utilizatori, detașându-se astfel de celalalte site-uri de imobiliare. Doar trei dintre jucătorii încadrați în această analiză au fost vizitați în propoție de 100% – OLX, Storia.ro și Imobiliare.ro, fiecare anunț primind minimum trei contactări.

Storia.ro conduce detașat topul calității, având cel mai mare grad de intenție de cumpărare din partea utilizatorilor, cu un scor de 4.1 din 5 și o medie de 15 contactări pe anunț. Următorul în topul calității este homeZZ, cu un scor de 2.5 din 5.

OLX este lider în sectorul imobiliarelor la nivel cantitativ, având cel mai mare număr de contactări, în timp ce Storia este lider pe piață la nivel calitativ. În topul răspunsurilor primite la anunțurile postate se află OLX, cu 34 de contactări/anunț, urmat de Imobiliare.ro, cu 26 de contactări/anunț.

„Dacă îți vinzi casa pe OLX, vei primi cele mai multe mesaje și apeluri telefonice. Dacă, în schimb, alegi Storia.ro, vei fi contactat de mai puține persoane, însă mai decise să facă o tranzacție: încă de la primul mesaj pe platformă, îți vor fi solicitate detalii despre locuință, programări de vizionare și chiar negociere de preț”, afirmă Marius Luican, General Manager Reveal.

În cadrul cercetării realizate de către Reveal Marketing Research, 800 de anunțuri au fost postate pe cinci site-uri de imobiliare și monitorizate timp de două săptămâni. În total, acestea au generat 16.174 de contactări. Studiul, desfășurat în perioada 9-23 iunie, în cinci regiuni ale țării (București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Brașov) a analizat cele mai reprezentative site-uri de imobiliare din Romania: OLX, Imobiliare.ro, Storia.ro, Lajumatate.ro, HomeZZ.ro.

Studiul este prezentat în detaliu de Marius Luican într-un episod din vlogul său, iar materialul complet poate fi urmărit pe canalul său de YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=c23M-aFUaIU&t=6s

Reveal Marketing Research este o companie de strategie și studii de piață în rândul consumatorilor și piețelor din România și Europa. Înființată în România sub sloganul “Passionately Curious”, echipa Reveal realizează din 2008 studii de piață.

Informaţia poate fi preluată în formă integrală sau parţială, cu citarea sursei: Studiu Reveal Marketing Research.

Studiu Reveal: Obiceiurile românilor de Crăciun

Oh, brad frumos!

8 din 10 respondenți susțin că împodobesc un brad de Crăciun anul acesta, iar pentru mai mult de jumătate dintre aceștia bugetul alocat este de maxim 100 lei. În ceea ce privește preferința pentru tipul bradului ales, 57% din respondenții care au menționat că vor împodobi un brad vor petrece Crăciunul în jurul unui brad artificial, 38% dintre aceștia preferă un brad natural tăiat și doar 5% au optat pentru un brad în ghiveci.

Aproximativ 70% din cei care au optat pentru împodobirea unui brad artificial au recunoscut că au deja bradul de cel puțin 3 ani și doar 7% l-au cumpărat anul acesta, bugetul alocat fiind de maxim 100 lei pentru 68% dintre ei.

1 din 10 respondenți a declarat că se grăbește să aducă spiritul Crăciunului în casă și că preferă să împodobească bradul la începutul lunii decembrie (între 1 și 5 decembrie), 13% au optat pentru decorarea bradului de Sf. Nicolae (6 decembrie) și jumătate dintre respondenți aleg o zi între 7 și 23 decembrie. 29% din persoanele intervievate care au menționat că împodobesc un brad susțin că au răbdare și vor face acest lucru, conform tradiției, în Ajunul Crăciunului.

infografic-craciun

Goana după cadouri

Românii cumpără în medie 4-5 cadouri pentru persoanele apropiate și preferă să meargă în magazinele tradiționale.

88% dintre cei intervievați vor merge la cumpăraturi în magazinele fizice în căutarea cadourilor perfecte, 5% preferă să facă comenzi online și 7% au declarat că au optat pentru ambele variante.

 

Principalele “ținte” sunt partenerii de cuplu. 65% dintre respondenți au menționat că vor cumpăra un cadou pentru partener/ă, 56% pentru copii, 29% pentru părinți și 25% pentru alți membri ai familiei. 15% din cei intervievați cumpără un cadou și pentru cel mai bun prieten/ cea mai bună prietenă și doar 8% pentru colegi.

Pe partea cealaltă, 59% dintre respondenți se așteaptă să primească un cadou de la partener/ă, 25% de la copii, 19% de la părinți și 8% de la alți membri ai familiei.

 

Concluziile au fost culese din studiul realizat de Reveal Marketing Research în perioada 12-16 decembrie, în rândul a 1000 respondenți cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani. Metoda de cercetare folosită este CATI (chestionar standardizat aplicat prin telefon persoanelor selectate aleator). Datele sunt reprezentative la nivel național.

 

Reveal Marketing Research este o companie de strategie și studii de piață în rândul consumatorilor și piețelor din România și Europa. Echipa Reveal crează și analizează încă din 2008, înființată în România sub sloganul “Passionately Curious”J

 

Informaţia poate fi preluată în formă integrală sau parţială, cu citarea sursei: Studiu Reveal Marketing Research

 

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugam să contactați:

Silvia Luican, Client Service Director, silvia.luican@reveal.ro,

https://www.facebook.com/Reveal-Marketing-Research-281278565226564/

reveal.ro

Studiu Reveal: Durata drumului până la job afectează satisfacţia şi eficienţa la locul de muncă

1 din 4 Bucureșteni petrece zilnic peste 45 de minute în drum spre locul de muncă, în timp ce doar o treime dintre locuitorii capitalei ajunge la serviciu în mai puțin de 30 de minute, arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research în rândul populației de peste 18 ani din București.

 

1 din 4 persoane intervievate folosește mașina pentru a ajunge la serviciu, în timp ce taxiul și UBER-ul sunt o metodă utilizată recurent de doar 4% din populația activă profesional. Cele mai utilizate metode de deplasare sunt mijloacele de transport în comun cu un procent considerabil de 64% din populația activă a capitalei.

 

Cât timp este alocat, cu adevărat, activităților din fișa postului

 

Când vine vorba de timpul petrecut la job, Bucureștiul alocă în medie 9,7 ore spațiului de lucru și cam 8 ore muncii efective. Interesant este că cei peste jumatate, care petrec în jur de 8-9 ore la lucru (cel puțin la nivel declarativ) sunt și cei mai silitori,  alocând pauzei de masa mai puțin de o oră iar restul timpului desfășurând activități din fișa postului.

 

Pe de altă parte, persoanele care petrec între 10 și 12 ore pe zi la serviciu, muncesc în medie doar 9,2 ore. Cele mai populare activități care ies din fișa postului (pe lângă pauza de masă) sunt: petrecerea timpului pe Facebook și pauza de țigară. Iată că relaxarea la lucru, implică preponderent activități de socializare.

 

Rezultate interesante se arată și atunci când ne uităm la legătura dintre timpul petrecut până la locul de muncă și cantitatea de muncă efectuată într-o zi de lucru. Se observă că în cazul celor care lucrează mai puțin de 8 ore timpul petrecut până la locul de muncă este de maxim 30 minute în peste 60% din cazuri. Cei care petrec mai mult de 45 de minute pe drum până la locul de muncă tind să lucreze mai puțin eficient, alocându-și mai mult timp pauzelor de socializare spre deosebire de cei care petrec maximum 30 minute în trafic.

 

Metroul, principalul mijloc de transport către parcurile de business

 

În București, către cladirile moderne de birouri din parcurile de business se ajunge cu metroul. Metroul este folosit de peste jumatate dintre angajații din parcul West Gate și de o treime dintre cei ce lucrează în Novo Park. De altfel, cel care deține ambele proiecte, Liviu Tudor, a avut in vedere ca principal factor pentru dezvoltarea lor tocmai proximitatea fata de metrou si de alte mijloace de transport in comun. Avantajele principale in cazul bucureștenilor care lucrează acolo sunt, desigur, legate de timpul economisit. Astfel că, jumatate dintre angajații din West Gate ajung la birou în mai puțin de 30 de minute.

 

Același studiu relevă că, atunci când crește timpul mediu petrecut în drum spre centru, scade și satisfacția angajaților.

 

Peste jumătate dintre bucureșteni își doresc piste de biciclete

 

În timp ce studiul arată că numai 1 din 100 respondenți merge pe jos spre serviciu, se pare că nici bicicleta nu e de cursa lungă, însoțindu-i către job pe doar 2% dintre Bucureșteni. Cu toate că se preferă mai mult de 2 roți pentru deplasare, studiul arată că 64% își doresc o infrastructură adaptată ciclismului, iar în cazul în care ar există mai multe piste, bicicleta ar deveni alternativă pentru 43% dintre cei care în prezent folosesc metroul/RATB-ul și pentru 46% dintre șoferi (mașina personală sau de serviciu).

 

Trăgând o linie imaginară (pe carosabilul ce ne conduce zilnic către locul de muncă), putem spune că o infrastructură ce oferă alternative de trafic si diversitate a mijloacelor de transport influențează direct percepția asupra locului de muncă. Angajații sunt mai mulțumiți dacă ajung mai repede la muncă.

infografic-wgfc-cu-logo

Concluziile au fost culese din două studii Reveal Marketing Research:

 

  • Studiu realizat în noiembrie 2016, în rândul a 518 respondenți cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, locuitori ai capitalei. Metoda de cercetare folosită este CATI (chestionar standardizat aplicat prin telefon persoanelor selectate aleator). Datele sunt reprezentative la nivelul populației Bucureștiului.
  • Studiu realizat pentru West Gate Facility Management, în Iunie 2016, în rândul a 1.200 de angajați din parcurile de birouri West Gate și Novo Park. S-au folosit pentru colectarea datelor chestionare aplicate face-to-face în parcuri, asigurându-se selecția aleatoare a respondenților și distribuția echilibrată prin diversitatea zonelor de colectare din cadrul centrului.

 

Reveal Marketing Research este o companie de strategie și studii de piață în rândul consumatorilor și piețelor din România și Europa. Echipa Reveal crează și analizează încă din 2008, înființată în România sub sloganul “Passionately Curious”

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugam să contactați:

Silvia Luican, Client Service Director, silvia.luican@reveal.ro;

https://www.facebook.com/Reveal-Marketing-Research-281278565226564/

reveal.ro

Why Wile E. Coyote?

09d38d913d8add2551c52d7d9ef3564c

Choices may sometimes seem random. Mine, for using Wile E. as a mascot for my marketing related articles, is not.

I find the hilarious race for catching Road Runner as being much like the contemporary chase of brands after consumers: it never ends, even victories are temporary, and is at so much fun and frustration at once.

And you know what? I hope While E. never catches Road Runner, so we’ll keep looking for the beep beep… 🙂

Cum comunic cu Noul Consumator?

Despre modificările consumatorului de ieri în cel de astăzi, v-am desenat un infographic. Iar despre cum vorbim cu el, câteva reţete mai jos:

 

1) SPARGE CONVENŢIILE DE COMUNICARE

Imaginaţi-vă o cutie mare în care consumatorii aruncă abundenţa de reclame ce îi bombardează zilnic. Acum imaginaţi-vă o breşă pe unde intră reclamele “altfel”: cu mesaje si canale media altfel.

Astăzi, pentru a-ţi asigura eficienţa reclamei, ai două opţiuni:

– cantitativă: comunicând foarte mult pentru a fi auzit (în acest caz rişti să deranjezi, şi desigur să cheltui foarte mult)

– sau calitativă: comunicând altfel. Apelând la publicitatea neconvenţională.

 

Doua exemple: Staropramen, berea care a cerut mai mult de la bere, cere mai mult de la aşteptarea în staţia de autobuz:

 

Si Grolsch, un deschizătorul de drumuri în comunicarea neconvenţională, adaptează merchandising-ul în spiritul brand-ului:

CARREFOUR-BANEASA-24

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2) FII SINCER – RESPECTĂ MATURITATEA CONSUMATORILOR

O altă reţetă de comunicare cu noul consumator este sinceritatea, “spusul lucrurilor pe bune”. Mai jos două exemple de reclame româneşti care au abordat un ton onest în discursul cu consumatorii:

Ciuc cu campania “Doar gustul conteaza”, în care demitizează acţiunile promoţionale:

 

 

Sprite, spune adevărul despre promoţii:

 

3) UTILIZEAZĂ BRANDING INCIDENTAL. DISCURS NON-INTRUZIV.

Într-o mulţime gălăgioasă şi stridentă (prin excesul de mesaje  publicitare), se va remarca cel tacut. Ochiul obosit si suspicios (al noului consumator) se va indrepta către cel care adoptă o ţinută mai discretă şi mai autentică.

Ma refer desigur la comunicare non-intruzivă, la consumer engagement dar şi la branding evaziv, sugerat si incidental. Comunicarea quality înlocuieşte treptat comunicarea intruzivă.  

Unul dintre cele mai credibile canale de comunicare pentru acest nou mod de comunicare îl reprezintă paginile personale de Facebook şi bloggurile liderilor de opinie.

Atunci când brand-urile se promovează prin simpla expunere în viaţa de zi cu zi a unor “vedete oameni”, comunicând aparent incidental, mesajul discret are linie directă către atenţia consumatorilor.

 branding incidental

4) Make it personal.

Schimbă adresarea generală cu adresarea personalizată. Vorbeşte cu comunităţi / grupuri iar dacă nu există, crează-le. Implică consumatorii în acţiunile brand-urilor.

Exemple:

  • De la simpla adresare personală:
  • 8034-4 ioana_prc-c8prc-98i_toma_2_41911800

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  • La implicarea consumatorilor în branding-ul ambalajului:

Kinder invită micii consumatori să-i deseneze viitoarele ambalaje:

ciocolata_banner_300x250px

 

 

 

 

 

 

 

 

Mi se pare ca astazi, ritmul de evolutie al comportamentului consumatorilor dar si nivelul lor de maturitate comerciala si publicitara este mai alert decat a fost vreodata. Iar asta se intampla pentru ca informatia (in general) are un ritm mai accelerat ca niciodata. Însă, mult din discursul brand-urilor de astăzi este neadaptat consumatorului matur. Aşadar, e necesar să ne aplecăm asupra vechilor reţete de comunicare şi să schimbăm discursul cu conversaţia, pentru a rezona cu acest nou si evoluat consumator.

 

Citeste si Cum arată “Noul Consumator”? Infografic: vechi versus nou.

 

Cum arată “Noul Consumator”? Infografic: vechi versus nou.

Untitled Infographic

Am tot auzit vorbindu-se în ultima vreme despre acest “nou consumator”, uneori alături de o explicaţie, alteori ca un dat, de parcă ar fi apărut de nicăieri. Mai întâi, vreau să clarific că termenul nu se referă la un segment cu un anume profil socio-demografic, şi nici (exclusiv) la cei care aparţin generaţiei Z.

Noul consumator nu s-a născut peste noapte şi este nimeni altul decât vechiul consumator sifonat de criza financiară, obosit şi bulversat de cantitatea enormă de comunicare şi oferta comercială copleşitor de mare pentru bunurile care îi sunt sau mai degraba nu, de trebuinţă.

Aşadar, Noul Consumator este însuşi vechiul consumator în evoluţia lui spre maturitate comercială.

Un alt factor care a condus la evoluţia consumatorului este internetul şi utilizarea lui ca instrument de achizitie, de informare, feedback şi conversaţie cu brand-urile.

Noul consumator este de fapt un trend în rapidă ascensiune, care descrie cum va arată în viitor interacţiunea dintre branduri şi consumatori.

 

Infograficul de mai sus, explică simplist procesele prin care a trecut consumatorul român în drumul către maturizare. Pe scurt, el a evoluat de la credul, entuziast şi pasiv la analitic, reţinut şi participativ. Noul consumator este mai pretenţios, ştie ce vrea şi, mai important, ştie să ceară ce are nevoie.

Aşa, şi? 🙂 Păi treaba e că astăzi, mult din discursul brand-urilor este neadaptat acestor noi realităţi. Aşadar, e necesar să ne aplecăm asupra vechilor reţete de comunicare şi să schimbăm discursul pe conversaţie, pentru a rezona cu acest nou, evoluat şi matur consumator. Despre cum comunic cu noul consumator, într-un articol dedicat.

 

Surse de inspiratie:

Despre trasaturile “Noului Consumator” am aflat cateva perspective interesante in: Havas Worldwide Introduces the New Consumers: Key Characteristics and Findings. dar si pe unicyclecreative.com

Citeste si Cum comunic cu Noul Consumator?

6 ingrediente pentru succesul unei campanii umanitare. Unde succes egal donatori. Mulţi donatori.

Case Study: Vieţi Impletite, Fundaţia Renaşterea

Săptămâna trecută, mi-a atras atenţia o campanie umanitară mai puţin obişnuită. Pe scurt, poţi să-ti donezi părul în scopul realizării de peruci pentru femeile care îl pierd în lupta împotriva cancerului la san.

Inedita iniţiativă s-a încăpăţânat să-mi bântuie gândurile până peste noapte, până a doua zi de dimineaţă, până când am pus mâna pe telefon şi mi-am făcut o programare la un salon partener al campaniei.

Şi am facut-o, a doua zi am fost până acolo şi am renunţat la 32 de cm din părul meu, pe care îl iubesc şi care mi-a fost alături, aşa luuung, în ultimii mulţi ani.

 

IMG_1122

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fiind intrigată de rata mare de raspuns la call-to-action-ul campaniei dar şi de propria-mi reacţie, am zis să iau un pic la analizat fenomenul şi să subliniez câteva principii de funcţionare ale unei campanii umanitare de succes. La ce bun acest subiect? Păi, in Romania sunt (prea) multe nevoi în acest sens, cauze umanitare care au nevoie de susţinere cu know-how. În plus, abordez tema aceasta pentru că ştiu cât de sceptici suntem noi romanii, dar în acelaşi timp cât de dispuşi să “punem umarul”, să facem bine. Şi atunci e mandatory să ştii “pe ce butoane trebuie să apeşi”.

E o temă interesantă şi pentru că, nu peste multă vreme, acţiunile CSRistice vor deveni obligatorii în mediul business.  Iar asta mi s-ar parea firesc; atâta timp cât trăim vremuri capitaliste, să le acordăm corporaţiilor responsabilitatea cuvenită asupra calităţii vieţii.

 

Principiile de mai jos pot fi extrapolate la orice campanie umanitară cu donatori  persoane fizice:

1 Empatie

Empatia, sau alinierea cu cauza, este cheia unei campanii umanitare. Iar solidaritatea feminina este butonul care a declanşat raspunsul la call-to-action-ul campaniei. Să ceri unei femei să renunţe la cel mai de preţ accesoriu de frumuseţe, părul, este un obiectiv mai mult decât îndrăznet. De aici şi frumuseţea comunicării, transforma provocarea (de a determina femeile să se tundă) în mesajul campaniei “importanţa părului în (lupta pentru) viaţa unei femei”.

vieti impletite

 

 

2 Emergenţa

Gradul de urgenţă al cauzei propagate este cel mai puternic trigger, în orice campanie umanitară. Şmecheria este să poţi transforma, prin discurs, o cauză care aparent este lipsită de emergenţă, într-una cu importanţă critică.

Mulţi ar fi putut spune “ce mai conteaza că nu ai păr când te lupţi pentru viaţa, nu e o cauză atât de urgentă”. Însă, (numai) o femeie ştie cât de important e să ai încredere în tine atunci când pleci la luptă, iar părul nostru, într-un mod aproape mistic, e o sursă de putere.

Un tool care iarăşi conferă calitatea de emergenţă este countdown-ul zilelor de campanie de pe site-ul fundaţiei.

zile ramase

 

3 Mecanism de donare instant

Toţi oamenii sunt programaţi să facă bine. De aceea când vine vorba de “making the world a better place” sunt mulţi cei care ar răspunde pozitiv, mai ales dacă am putea schimba lumea din câteva click-uri sau cu un sms.

Iată de ce e musai ca mecanismul de participare să fie cât mai simplu, din puţini paşi, să implice cât mai puţin efort pentru donator şi ideal, donaţia să se producă instant.

Campania Vieţi Împletite este relativ uşor de accesat. După câteva search-uri pe net şi un telefon de programare pentru bravecut eram gata.

Deasemenea, campania oferă posibilitatea donaţiilor în bani, direct pe site-ul fundaţiei, indicând transparent scopul banilor şi necesarul vizat.

suma donata

 


4 Rezultate măsurabile

O campanie umanitară de succes are rezultate palpabile. Mai mult, traduce efortul donatorului în rezultate:

à 900 de lei = manoperă pentru o perucă

à 5-7 donaţii în codiţe păr, de minim 20 de cm = material pentru o perucă

În cazul campaniei Vieţi Împletite, tratamentul vizual al conceptului creativ indică rezultatul efortului donatoarei. Îmi place punga în care se depozitează codiţele de păr, care sugerează cum părul donat ia forma perucii.

Am observat că donaţiile palpabile generează o rată de răspuns mai mare decât cele în bani, sau cel puţin o mobilizare mai vizibilă. Maratoanele, concertele caritabile, donaţiile în produse, în muncă, în know-how, sunt forme ale campaniilor umanitare ce mobilizează mai uşor susţinători.

punga

 

 

5 Call-to-action memorabil

“Îţi faci un Brave Cut?” sună bine şi face apel atât la curajul donatoarei cât mai ales la curajul luptătoarei.

 

6 Co-participarea

O altă reţetă pentru atragerea donatorilor într-o campanie este co-participarea. Atunci când persoane pe care le cunoşti si le stimezi participă la o cauză, se produce transferul de încredere.

Din acest motiv, cea mai uzitată şi eficientă soluţie este angrenarea endorser-ilor, persoanelor publice cu o imagine relevantă pentru cauza umanitară propagată.

Alături de endorseri, social-media joacă cel mai important rol în propagarea unei campanii umanitare “vie”, care creşte organic datorită transferului de încredere obţinut prin participarea cunoscuţilor şi prietenilor.

 

 

coparticipare

IMG_1220


 

Fie că vorbim de strâns bani pentru hrănirea pisicilor maidaneze de la bloc sau proiecte de amploare care salvează vieţi, cam acestea ar fi cele mai importante trăsături de care trebuie ţinut cont atunci când construieşti o campanie umanitară.

Pentru că sunt atât de multe cauze care impresionează, dar nu la fel de multe cauze care te determină să acţionezi, închei prin a-mi exprima dorinţa unui număr cât mai mare de campanii umanitare încununate cu success, unde succesul (întotdeauna) se traduce prin donatori, mulţi donatori.

Şi le urez spor colegilor de industrie, din fundaţii şi asociaţii, dar şi oamenilor obişnuiţi ce vor să facă un pic mai bine pentru cei în nevoie.

 


 

Info campanie:

Campania Vieţi Împletite se derulează pentru încă 46 de zile, vizibile într-un countdown pe site-ul campaniei (① bilă albă).

Cei care vor să doneze păr pot să se programeze la unul dintre saloanele partenere pentru un bravecut gratuit (② bilă albă pentru lipsa costurilor suplimentare din partea donatorului). Saloane partenere – Beauty District Victoriei, Şoseaua Nordului, Stejarii.

Cei care vor să doneze bani pentru manopera perucilor (indică clar scopul donaţiei – ③ bilă alba), o pot face prin transfer bancar sau plată cu cardul online, direct pe site-ul Fundaţiei Renaşterea.

 

 

alte (?) 3 campanii publicitare intră într-un bar purtând aceeaşi rochie

3 campanii conteaza

 

Din seria campaniilor publicitare cu aceeaşi rochie, remarc că toamna aceasta se poartă ceea ce contează. Similaritatea de data aceasta merge mai departe de copy-ul campaniilor, mesajul însuşi face apel cam la aceeaşi zona a emoţionalului nostru, îndeamnându-ne să punem preţ pe lucrurile cu adevărat importante.

Cele 3 brand-uri care derulează în paralel campanii similare ca mesaj, sunt:

  • eMAG alături de Mega Image – iţi lasă timp pentru lucrurile care contează
  • Dorna – te îndeamnă să alegi ceea ce contează
  • Vodafone – promite să fie acolo atunci când contează

 

Salut insight-ul strategic identificat, suprapus dealtfel perfect peste răcoarea bătrânei toamne şi peste episoadele uşor depresive ce ne ameninţă pe toţi o dată cu căderea frunzelor. Însă, mă întreb şi eu… a ajuns publicitatea o făbricuţă de idei la kilogram sau e încă un atelier tailor made?

 

Citeste si 3 campanii publicitare intră într-un bar, purtând aceeași rochie…3 campanii publicitare intra intr-un bar purtand aceeasi rochie

3 campanii publicitare intră într-un bar, purtând aceeași rochie…

Vara aceasta, am remarcat curioasa similaritate dintre campaniile outdoor semnate de: Mega Image, BCR și BMW.

Fiind dincolo de intenția de a critica munca altora, articolul meu își propune să explice asemanarea dintre copy-ul a 3 campanii, derulate simultan (!) pe outdoor-ul bucureștean:

  • BCR cu “Programator, Soț, Șofer”
  • Mega Image cu “eu sunt mama, dar și fotomodel”
  • BMW X5 care zice “pentru cei care trec zilnic de la “Domnule Director” la “Tatiii!”

campanii siameze

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Desigur, similaritatea celor 3 campanii nu este pură coincidență, și nici nu cred că are legătura cu împărțirea aceluiași copywriter 🙂

 

Și atunci, de ce seamănă așa tare?

Cele 3 explicații de mai jos sunt simple supoziții, bazate pe un reverse engineering al procesului creativ, menit să explice aparența coincidență:

 

  1. Cele 3 branduri împart cumva același target

    Toate vorbesc cu Noul Consumator: adică, omu’ de oraș, mereu ocupat, cu viață plină și agitată, care le vrea pe toate și le și face pe toate. Așadar, toate 3 campaniile arată că înteleg și empatizează cu viața intensă a “Noului Consumator”, a consumatorului complex, pretențios și analitic.

  1. Toate cele 3 branduri au o strategie similară din pespectiva nevoilor pe care le adresează.

    Adică plasează produsul ca un “problem solver” pentru nevoia de multitasking a consumatorului și de multiplă utilizare a serviciului / produsului.

  1. Toate 3 campaniile au o strategie etapizata de atragere de noi segmente de consumatori.

    • Adică BMW adresează în continuare directorii (păstrandu-și identitatea în zona de putere) dar vorbește și cu tăticii (dezvăluind o nouă latură a personalității sale de brand, a versatilității unui SUV);
    • Mega Image pare sa vrea să-și întărească percepția asupra varietății de produse, dar și să consolideze teritoriul universalitătii targetului. Prin mesajul dual al campaniei, Mega adresează în continuare un target tânăr, dinamic și cool; însă “riscă” să îi apropie și pe cei mai așezați (mămici, tătici și oameni “de casă”) care desigur aspiră să rămână dinamici, cool și forever young.
    • Iar BCR, probabil că face același lucru, fiind perceput ca pentru oameni serioși, de business și având nevoie de o imagine ceva mai vie și mai umană (ca mai toate băncile, de altfel).

Strategia comună celor 3 campanii, o să o numesc simplist “multiple personalități”, reușește să răspundă celor 3 obiective descrise mai sus. Problema ei evidentă este că, utilizată prea des, se perimează.

 

Așadar, ce alte tipuri de strategii ar putea să răspundă acelorași 3 obiective de mai sus?

O alternativa ar putea fi: “atributul comun al multiplelor personalități” – adică utilizarea unei trăsături comune pentru mai multe situații sau nevoi.

Spre exemplu:

Director = Responsabilitate

și în același timp…

Tată = Responsabilitate

 

Iata cum nu mai e nevoie să enumeri toate situațiile în care versatilul BMW X5 este potrivit, ci poti să vorbești doar de responsabilitate, atribut comun atât unui segment (directori) cât si celuilalt (tați).

De aici, joaca poate continua, prin găsirea de atribute, caracteristici și trăsături care sunt relevante pentru acest nou consumator de care vă povesteam la început.


 

Una dintre simpaticele obsesii feminine este nenorocul ca două rochii identice să împartă aceeași încăpere, purtate fiind de mândrele lor posesoare. Barbații, evident nu au această problemă, de vreme ce costumul negru și cămașa albă sunt uniformă de eveniment. La fel de interesant este faptul că bărbații, de multe ori nici măcar nu remarcă când 2 femei poartă aceeași rochie, sau mai bine spus nu remarcă conștient detaliile care le desăvârșesc ținuta.

Făcând o paralela cu publicitatea: din perspectiva aversiunii față de neoriginalitate, cred că publicitarii sunt mai aproape de drama femeilor cu rochie identică decât de relaxarea față de uniformitate a bărbaților. Consumatorul, pe de alta parte, este mai aproape de indiferența [specific masculină], fața de modelul “rochiei” (adica ambalaj și publicitate) și manifestă un interesul crescut față de… conținut, fără să se gândească prea mult la faptul că “rochia” flatează “conținutul”.

Ce fac brandurile când nu mai au nimic de făcut?

Brandurile care dețin supremația în piața pe care activeaza, sunt o tipologie aparte. Ei au alte reguli de comunicare, alte provocări și alte capcane.

Includ în această categorie, atât boutique-urile cu monopol pe strada lor, mamuții de categorie care ignoră cu relaxare micii concurenți ce nu le amenință supremația și în general brandurile de pe primul loc pe sectorul lor. Astfel, fie că piața e veche și asezată, nouă, în formare sau de nișă, o să-i numesc în continuare pe cei care o domină, lideri de piață.

Cea mai puternică capcană a liderilor de piață este plafonarea. O mare tentație atunci când ești sus, iar locul 2 nu se apropie vizibil de tine, este să… faci nimic. Să te relaxezi și să savurezi victoria.

De multe ori locul 1 este cel mai puțin confortabil, pentru că nu ai repere, pentru că atunci când alergi după ceva, alergi mai repede decât când alergi singur.

Un alt inconvenient al locului 1 este nivelul exigențelor. Atât din perspectiva consumatorilor, cât și din perspectivă de business, așteptările sunt mari. Consumatorii sunt mai pretențioși, dar și mai sensibili la modificările de preț, iar din perspectivă de business, brandurile mari au de regulă structuri mari și implicit mai toate costurile sunt ca pentru un “obraz subțire”.

Revenind la intrebarea din titlu, ce mai au de facut brandurile care sunt pe primul loc? Când pare că toți indicatorii sunt “la ceruri”? Atunci când notorietatea este aproape de 100% și când ești prima alegere din categorie.

Managerii acestor branduri se confruntă de multe ori cu presiunea de a crește EBIT-ul, desigur că nu e suficient să menții nivelul profitului de la an la an, deși nici asta nu e ușor de realizat. În astfel de situații prima tentație este reducerea costurilor, însă asemenea măsuri se declină în calitatea produselor și serviciilor. Lucru care, evident, va afecta atât echitatea brandului, cât și vânzările.

 

Iată 3 întrebări care pot spulbera relaxarea unui lider de piață:

 

  1. Am o relație emoțională solidă cu ai mei consumatori?

Este esențial atunci când ești pe primul loc să-ți pui întrebarea: care este nivelul de afinitate al consumatorilor față de brandul meu? În ce fel mi-am caștigat loialitatea? Este o relație predominant funcțională sau există o strânsă legătura emoțională cu brandul meu.

Dacă supremația brandului se bazează pe motivații pur raționale, avem o problemă. Dintr-o poziție aparent confortabilă, brandul meu “premiant” este într-o poziție extrem de vulnerabilă. Simplu spus: dacă consumatorul stă cu tine pentru că nu are de ales, pentru că ești o opțiune de nerefuzat (din prisma prețului,a disponibilității, chiar și a calității produsului) atunci o să “fugă” cu prima alternativă viabilă. O relație de necesitate nu poate fi tradusă emoțional decât prin frustrare, ciudă și chiar ură (ex: monopolul furnizorilor de utilitati sau domeniul bancar).

Dacă ai ajuns pe primul loc, nu ai încotro decăt să te faci iubit de consumatorii tăi. Nu poți să stai acolo sus, nemuritor și rece, pentru că creezi astfel o prăpastie între tine și consumatorii tăi.

 

  1. Cât de inflexibilă este imaginea brandului meu?

Liderul de piață este cel care definește identitatea categoriei. Băuturile energizante sunt despre adrenalina pentru că Red Bull este despre sporturi extreme, bateriile sunt despre durabilitate pentru că Duracell este despre iepurasi neobositi.

Imaginea unui brand este ca o poveste. Cu exceptia brandurilor construite pe traditie, care isi permit luxul de a ignora ultimele trenduri, povestea unui brand e necesar sa fie interactiva, sa dialogheze cu cei carora ii este adresata. In acelasi timp insa, si inainte de toate, imaginea unui brand trebuie sa fie coerenta.

Iată o provocare pentru orice brand, să fii tu însuți dar să fii trendy. Să reușesti să fii viu și actual este o provocare pentru fiecare brand, însă liderii de piața au ceva mai multe obstacole, pentru ca ei au un “tu însuți” mai puternic.

De regula, este dificil (dar nu imposibil) să atașezi imaginii oricărui brand un atribut care nu aparține categoriei. De exemplu, să fii despre relaxare, atunci când ești bancă, despre modernitate atunci când ești muzeu sau despre ecologie când ești automobil. Nu este imposibil însă să spui că ești “ceva mai relaxat decât alții” sau “mai eco friendly decât toți ceilalți”. Când ești lider de piață, acești ceilalți sunt o referința mai puțin relevantă.

 

 

  1. t și în ce direcție poate crește piața?

Ce faci atunci când vinzi cele mai multe portocale din țară? Să zicem că ai cel mai bun preț și cea mai bună distribuție și toata lumea știe cât sunt de bune portocalele tale. Să zicem că într-un an ai o recoltă record de portocale. Ce faci cu ele?

 

Într-o situație similara, pe la începutul anilor 1900, Albert Lasker, unul dintre cei 6 giganți ai publicității moderne (așa cum a fost numit de David Ogilvy), a „inventat” sucul de portocale. Se spune că până atunci portocalele erau preponderent consumate ca atare, iar prin promovarea consumul sub forma de suc, vânzările au crescut de la simplu la dublu, doar în rândul consumatorilor existenți. Căci, nu’i așa, într-un pahar de suc intră 2-3 portocale. La o astfel de creștere  se adaugă și consumatorii noi, atrași de recent promovata modalitate de consum.

 

Povestea exemplifică cum poate crește o piață prin modificarea modalității de consum. Însă exista multe alte feluri de a extinde o piață.

 

Câteva modalități de a crește o piață:

mărirea frecvenței de consum (ex: de la un sejur pe an la turismul de weekend);

– inventarea de noi ocazii de consum (ex: gifting – produsul oferit cadou);

educarea non-utilizatorilor (ex: sampling, plasare de produs de nișă într-un cadru familiar – cum ar fi emisiunile culinare pentru introducerea condimentelor exotice, etc.)

– educarea unei noi nevoi (ex: filtre de apa promovate prin conștientizarea calității apei în metropole);

– concurarea categoriilor conexe (detaliată în continuare).

 

Despre concurarea categoriilor conexe:

Creșterea pieței se poate realiza și prin migrația consumatorilor dintr-o categorie în alta.  Vizând o modificare a comportamentului de consum prin substituirea cu un produs similar, sau care răspunde în alt fel nevoii consumatorului, îți poti crește cota de piață atrăgând noi consumatori. Revenind la exemplul de mai sus, sucul de portocale poate fi un substitut atât  pentru limonadă sau suc de mere dar și pentru cafea sau pentru… micul dejun.

Spre exemplu, dacă „păstorești” un brand de paine (liderul categoriei), este de dorit să cunoști și să înțelegi comportamentul de consum al pâinii făcute în casă, al mălaiului, biscuiților dietetici sau al specialităților precum foccacia (oricât de anemică ți-ar părea cota de piață). Altfel spus, e important să vezi cât mai mult din imaginea de ansamblu pentru a știi unde te afli și care îți sunt oportunitățile de dezvoltare.


 

Why go through all that trouble?

Pentru că, un lider de categorie este tot timpul sub presiunea inovației, se așteaptă de la el să extindă gama de produse, varietatea, cantitatea, calitatea, experiența de consum.

Pentru că, cine nu își dorește creștere? Chiar și de pe “confortabila” poziție de leadership.

Pentru că, lupta nu se termină niciodată.

 

Citește și: Despre Consumatorii Ignorati4 greșeli ale cercetării de piață